Imaginează-ți că administrezi un magazin online și ai buget pentru o singură îmbunătățire.
În acest exemplu ipotetic, două tipuri de erori au aceleași consecințe, iar intervențiile costă la fel. Estimările pentru același volum de comenzi sunt:
- Prima intervenție reduce un tip de eroare de la 5 cazuri la 0.
- A doua reduce alt tip de eroare de la 20 de cazuri la 10.
Prima variantă poate părea mai liniștitoare: ai eliminat complet o problemă.
A doua ar preveni însă zece erori, față de cinci. Dacă scopul este reducerea numărului total de erori, diferența contează.
Ce se întâmplă în mintea ta
Biasul riscului zero descrie acordarea unei valori disproporționate eliminării complete a unui risc.
Trecerea la zero poate atrage alegerea chiar și când o altă intervenție ar produce un beneficiu total mai mare. Cercetările arată însă că această preferință depinde de context și de felul în care este prezentată sarcina.
În exemplul magazinului, poți compara separat satisfacția de a închide o problemă și numărul de erori prevenite.
Unde îl mai poți întâlni
- În prioritizarea remedierilor: elimini o problemă rară, iar una frecventă rămâne aproape neschimbată.
- În planificarea unui eveniment: consumi resurse pentru a exclude complet un inconvenient mic, deși ai putea reduce mai mult alte dificultăți.
- În compararea unor soluții: expresia „elimină riscul” cântărește mai mult decât informațiile despre amploarea beneficiului.
Aceste situații sunt ipotetice. Pentru a vorbi despre un bias, trebuie verificate consecințele, costurile și obiectivele relevante.
Ce știm din cercetare
Baron, Gowda și Kunreuther au investigat atitudini față de gestionarea deșeurilor periculoase folosind scenarii simplificate într-un chestionar. Au identificat o preferință pentru curățarea completă a unor situri, descrisă ca orientare spre „risc zero”. Studiul privea judecăți ipotetice, nu rezultatele unor intervenții realizate.
În patru studii publicate în 2017, Schneider și colaboratorii au constatat că preferința varia în funcție de domeniu, caracterul abstract sau concret al sarcinii și adecvarea opțiunii. Alegerea riscului zero într-o sarcină nu prezicea consecvent alegerea lui în alta.
Este greșit să vrei eliminarea unui risc?
Eliminarea poate avea avantaje suplimentare: poate simplifica un proces sau poate înlătura o consecință deosebit de gravă.
O comparație utilă trebuie să includă aceste diferențe. În exemplul inițial, consecințele și costurile au fost presupuse egale tocmai pentru a izola atracția lui zero.
Ce poți încerca
- Compară reducerile absolute. Câte cazuri sau consecințe ar preveni fiecare variantă?
- Verifică gravitatea. Sunt rezultatele cu adevărat comparabile?
- Examinează costurile totale. Ce resurse consumă fiecare intervenție?
- Privește riscurile rămase. Ce probleme importante continuă după alegere?
- Clarifică estimarea. „Zero” este demonstrat, presupus în model sau folosit într-o promisiune comercială?
O întrebare de luat cu tine
Aleg această variantă pentru beneficiul ei total sau pentru liniștea pe care mi-o dă cuvântul „zero”?
Denumire și contexte
- Concept
- Biasul riscului zero
- Termen în engleză
- Zero-risk bias
- Alte domenii
- Bani și cumpărături; Muncă și învățare; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Efectul certitudinii; Aversiunea față de risc; Neglijarea probabilităților
Surse
- Baron, J., Gowda, R. și Kunreuther, H. (1993). Attitudes toward managing hazardous waste: What should be cleaned up and who should pay for it? Risk Analysis, 13(2), 183–192. Articol.
- Schneider, E., Streicher, B., Lermer, E., Sachs, R. și Frey, D. (2017). Measuring the zero-risk bias: Methodological artefact or decision-making strategy? Zeitschrift für Psychologie, 225(1), 31–44. Articol.