Eroarea planificării
Planning Fallacy
Tendința de a subestima timpul, costurile sau riscurile unei activități viitoare, chiar și când experiența arată că activități similare au durat mai mult.
De ce mă blochez în aceeași soluție?
La muncă și în învățare ne bazăm pe experiență și pe obiceiuri care, de cele mai multe ori, ne ajută. Uneori însă aceleași obișnuințe ne fac să subestimăm termene sau să repetăm soluții vechi. Aici găsești și concepte despre memorie și învățare care nu descriu greșeli, ci felul în care funcționează reținerea.
O situație cunoscută
„Termin până vineri”, ai spus. Acum e joi seara și ești la jumătate.
Începe aici
Dacă nu știi de unde să pornești, începe cu acestea. Lista completă este mai jos.
Planning Fallacy
Tendința de a subestima timpul, costurile sau riscurile unei activități viitoare, chiar și când experiența arată că activități similare au durat mai mult.
Functional Fixedness
Tendința de a vedea un obiect sau o resursă doar prin folosirea ei obișnuită, ceea ce face mai greu de găsit utilizări noi.
Spacing Effect
Observația că învățarea distribuită în mai multe sesiuni, la intervale, ajută de obicei la o reținere mai bună decât aceeași durată de învățare comasată.
Accountability diffusion in AI
Tendința ca responsabilitatea pentru o decizie să pară a nimănui atunci când la ea contribuie un sistem automat, cei care l-au creat și cei care îl folosesc.
45 de concepte
Se afișează toate cele 45 de concepte.
Commitment Bias
Tendința de a rămâne consecvent cu deciziile și pozițiile susținute anterior, chiar și când apar dovezi că nu mai sunt potrivite.
Automation Bias
Tendința de a accepta sugestiile unui sistem automat fără verificare suficientă și de a trece cu vederea informațiile care le contrazic.
Extrinsic Incentive Bias
Tendința de a crede că ceilalți sunt motivați mai ales de recompense externe, precum banii, în timp ce pe noi ne motivează și sensul sau plăcerea muncii.
Delegation Creep
Procesul prin care, pas cu pas, lăsăm tot mai multe decizii în seama instrumentelor automate, uneori fără să mai observăm unde s-a mutat controlul.
Accountability diffusion in AI
Tendința ca responsabilitatea pentru o decizie să pară a nimănui atunci când la ea contribuie un sistem automat, cei care l-au creat și cei care îl folosesc.
Recency Effect
Tendința de a reține mai bine ultimele elemente dintr-o listă sau ultimele informații primite.
Einstellung Effect
Tendința de a aplica o soluție familiară, care a funcționat înainte, chiar și când există o variantă mai simplă sau mai bună.
Observer Expectancy Effect
Situația în care așteptările celui care observă sau evaluează influențează, adesea fără intenție, comportamentul celor observați sau interpretarea rezultatelor.
Google Effect
Tendința de a reține mai slab informațiile pe care știm că le putem găsi oricând online și de a ține minte mai degrabă unde le găsim.
Lag Effect
Observația că, la învățare, repetițiile distanțate treptat mai mult în timp pot ajuta reținerea pe termen lung, în comparație cu intervalele scurte.
Motivating Uncertainty Effect
Observația că, în anumite situații, o recompensă cu valoare necunoscută poate motiva mai mult decât una cunoscută.
Levels of Processing
Observația că informația procesată în profunzime — legată de sens, de exemple sau de experiența proprie — este de regulă reținută mai bine decât cea doar repetată.
Serial Position Effect
Tendința de a reține mai bine elementele de la începutul și de la sfârșitul unei liste decât pe cele din mijloc.
The Pygmalion effect
Observația că așteptările altora despre performanța noastră — de exemplu, ale unui profesor sau ale unui manager — pot influența performanța reală. Mărimea efectului este discutată în literatură.
Spacing Effect
Observația că învățarea distribuită în mai multe sesiuni, la intervale, ajută de obicei la o reținere mai bună decât aceeași durată de învățare comasată.
Overjustification Effect
Situația în care o recompensă externă pentru o activitate deja plăcută poate reduce motivația interioară pentru acea activitate. Efectul depinde mult de tipul recompensei și de context.
Planning Fallacy
Tendința de a subestima timpul, costurile sau riscurile unei activități viitoare, chiar și când experiența arată că activități similare au durat mai mult.
Functional Fixedness
Tendința de a vedea un obiect sau o resursă doar prin folosirea ei obișnuită, ceea ce face mai greu de găsit utilizări noi.
Law of the Instrument
Tendința de a folosi aceleași metode sau unelte familiare pentru orice problemă — „când ai un ciocan, totul arată ca un cui”.
Bikeshedding
Tendința unui grup de a petrece mult timp discutând detalii simple, ușor de înțeles, și prea puțin timp pe deciziile complexe și importante.
Decision Fatigue
Ideea că, după multe decizii la rând, atenția pentru alegeri poate scădea, iar variantele implicite devin mai tentante.
Incentivization
Folosirea recompenselor pentru a influența comportamentul. Efectul depinde de context: uneori susține efortul, alteori poate schimba motivația în moduri neașteptate.
Anchoring Bias
Tendința ca o primă valoare văzută sau auzită să devină reperul după care judecăm tot ce urmează.
Action Bias
Tendința de a prefera să faci ceva, chiar și atunci când a aștepta sau a nu interveni ar fi o opțiune la fel de bună sau mai bună.
Authority Bias
Tendința de a acorda mai multă încredere unei opinii doar pentru că vine de la cineva perceput ca autoritate, inclusiv în afara domeniului său de expertiză.
Self-serving Bias
Tendința de a ne atribui reușitele propriilor calități, iar eșecurile unor factori externi.
Outcome bias
Tendința de a judeca o decizie după rezultatul ei, nu după cât de bună era în momentul în care a fost luată, cu informațiile de atunci.
Survivorship Bias
Tendința de a trage concluzii doar din cazurile care au „supraviețuit” unei selecții, ignorându-le pe cele care au dispărut sau nu se văd.
AI Literacy Gap
Distanța dintre cât de ușor înveți să folosești un instrument AI și cât de bine înțelegi ce poate face, unde greșește și ce rezultate trebuie verificate.
Reactive devaluation
Tendința de a evalua mai puțin favorabil o propunere doar pentru că vine din partea cuiva perceput ca adversar.
Look-elsewhere Effect
Riscul de a găsi un rezultat aparent semnificativ doar pentru că am căutat în foarte multe locuri; la destule încercări, unele coincidențe sunt de așteptat.
Ambiguity Effect
Tendința de a prefera opțiunile cu probabilități cunoscute celor ale căror șanse nu le putem estima clar, chiar dacă acestea nu sunt neapărat mai puțin avantajoase.
Halo Effect
Tendința ca o impresie bună despre o singură trăsătură a cuiva sau a ceva să influențeze favorabil judecata despre alte trăsături.
Hard-easy effect
Tendința de a fi prea încrezători în răspunsurile la sarcinile dificile și, uneori, prea puțin încrezători la cele ușoare.
Dunning–Kruger Effect
Observația că oamenii cu puțină experiență într-un domeniu își pot supraestima competența, în parte pentru că le lipsesc reperele necesare pentru a-și evalua corect performanța.
IKEA Effect
Tendința de a prețui mai mult lucrurile la a căror realizare am contribuit, chiar dacă rezultatul nu e perfect.
Primacy Effect
Tendința de a reține mai bine primele elemente dintr-o listă sau dintr-o succesiune de informații; în judecata despre oameni, primele informații pot cântări mai mult.
The Sunk Cost Fallacy
Tendința de a continua ceva doar pentru că am investit deja timp, bani sau efort, deși aceste resurse nu mai pot fi recuperate.
Fundamental Attribution Error
Tendința de a explica comportamentul altora mai ales prin trăsăturile lor de caracter și de a subestima rolul situației în care se află.
Affect Heuristic
Scurtătura prin care impresia afectivă trezită de o opțiune — ne atrage sau ne neliniștește — devine reper pentru evaluarea riscurilor și beneficiilor ei.
In-group Bias
Tendința de a-i evalua și trata mai favorabil pe cei pe care îi percepem ca făcând parte din grupul nostru.
Pluralistic Ignorance
Situația în care majoritatea membrilor unui grup resping în privat o normă, dar presupun greșit că ceilalți o acceptă, așa că nimeni nu spune nimic.
Illusion of Transparency
Tendința de a supraestima cât de bine pot ceilalți să ne citească gândurile, emoțiile sau intențiile.
Illusion of Validity
Tendința de a avea mare încredere în propriile predicții atunci când informațiile par coerente, chiar dacă nu permit, de fapt, o predicție precisă.
Bounded Rationality
Ideea că deciziile reale se iau cu timp, informații și atenție limitate, așa că oamenii caută adesea o soluție „suficient de bună”, nu una perfectă.
Încearcă un alt cuvânt, verifică ortografia sau caută în indexul alfabetic, care cuprinde toate domeniile.
Denumirile românești marcate în catalog drept formulări de lucru vor fi revizuite; termenul original în engleză apare sub fiecare denumire. Repartizarea pe domenii este editorială și servește navigării.
Alte domenii: Bani și cumpărăturiRelații și comunicareInformații și convingeri