Imaginează-ți că ai descoperit o aplicație de organizare care îți este foarte utilă.
Când echipa întârzie un proiect, propui un nou sistem de urmărire a sarcinilor. Când apar neînțelegeri, adaugi formulare. Când oamenii nu știu ce au de făcut, creezi încă un panou de activități.
Instrumentul poate ajuta în unele dintre aceste situații. Dar poate că problema este un obiectiv neclar, o decizie amânată sau lipsa unei persoane cu competențele necesare.
În acest exemplu imaginar, ai început să alegi soluția înainte să stabilești suficient de bine problema.
Ce se întâmplă în mintea ta
Legea instrumentului descrie tendința de a formula și rezolva problemele prin metodele pe care le avem la îndemână sau în care suntem bine pregătiți.
Kaplan a discutat această idee în contextul alegerii metodelor de cercetare: competența într-o tehnică poate influența inclusiv întrebările pe care le formulăm.
Denumirea este un principiu de reflecție asupra alegerii metodelor. Nu stabilește că folosirea repetată a unui instrument este întotdeauna nepotrivită.
În exemplul aplicației, întrebarea utilă este ce anume poate rezolva aceasta și ce rămâne în afara posibilităților ei.
Unde o mai poți întâlni
- În tehnologie. O problemă de coordonare primește imediat o soluție software.
- În învățare. Folosești aceeași metodă de studiu pentru sarcini care cer abilități diferite.
- În conducerea unei echipe. Răspunzi prin mai multe proceduri înainte să verifici cauza dificultății.
- În analiza unei situații. Cauți exclusiv explicațiile oferite de domeniul în care ești pregătit.
Aceste exemple invită la examinarea potrivirii dintre metodă și cerință.
Ce știm din cercetare
Formularea lui Kaplan este în primul rând metodologică. Cercetările despre efectul Einstellung investighează un fenomen înrudit: o soluție familiară poate împiedica descoperirea unei alternative mai bune.
Bilalić și colegii au studiat probleme de șah și au observat că atenția jucătorilor putea rămâne orientată spre elementele primei soluții, chiar când aceștia încercau să găsească alta.
Rezultatul oferă un exemplu experimental de fixare asupra unei abordări. Nu demonstrează că toate situațiile descrise prin „legea instrumentului” au același mecanism.
Cum folosești experiența fără să îi lași întreaga decizie?
O metodă cunoscută poate economisi timp și poate produce rezultate bune. Merită verificat dacă cerințele actuale seamănă cu cele pentru care a funcționat anterior.
În exemplul echipei, aplicația poate sprijini urmărirea sarcinilor după clarificarea obiectivelor și responsabilităților.
Ce poți încerca
- Descrie problema fără numele soluției. Ce se întâmplă concret?
- Stabilește rezultatul urmărit. Cum vei recunoaște îmbunătățirea?
- Compară câteva abordări. Ce poate și ce nu poate face fiecare?
- Cere o perspectivă din alt domeniu. Ce ar observa altcineva?
- Verifică utilitatea instrumentului. Rezolvă cerința sau doar îți este familiar?
O întrebare de luat cu tine
Dacă nu aș avea acest instrument, cum aș descrie problema și ce alte soluții aș vedea?
Denumire și contexte
- Concept
- Legea instrumentului
- Termeni în engleză
- Law of the instrument; Law of the hammer
- Alte domenii
- Alegeri cotidiene și viitor; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Efectul Einstellung; Fixitatea funcțională; Biasul de confirmare
Surse
- Kaplan, A. (1964). The conduct of inquiry: Methodology for behavioral science. Chandler Publishing Company. Reeditare, 1998
- Bilalić, M., McLeod, P., & Gobet, F. (2008). Why good thoughts block better ones: The mechanism of the pernicious Einstellung (set) effect. Cognition, 108(3), 652–661. Lucrare