Biasul prezentului
Present Bias
Tendința de a acorda mai multă greutate costurilor și beneficiilor imediate decât celor din viitor.
De ce amân ce contează pentru mine?
Multe alegeri importante nu par urgente: economiile, sănătatea, schimbările de care avem nevoie. Prezentul e concret, viitorul e abstract, iar incertitudinea ne poate face să alegem ce e familiar sau să nu alegem deloc. Aici găsești concepte despre timp, risc și felul în care luăm decizii mici și mari.
O situație cunoscută
Îți propui să începi „de luni” — pentru a treia lună la rând.
Începe aici
Dacă nu știi de unde să pornești, începe cu acestea. Lista completă este mai jos.
Present Bias
Tendința de a acorda mai multă greutate costurilor și beneficiilor imediate decât celor din viitor.
Status Quo Bias
Tendința de a prefera ca lucrurile să rămână cum sunt și de a trata orice schimbare ca pe o posibilă pierdere.
Choice Overload
Situația în care un număr foarte mare de opțiuni face alegerea mai grea, mai lentă sau mai puțin satisfăcătoare.
Regret Aversion
Tendința de a lua decizii mai ales pentru a evita regretul anticipat, uneori evitând orice alegere.
43 de concepte
Se afișează toate cele 43 de concepte.
Hyperbolic Discounting
Tendința de a prefera recompensele imediate în locul celor mai mari, dar întârziate — o preferință care se poate inversa când ambele sunt în viitor.
Naive Allocation
Tendința de a împărți resursele în mod egal între opțiunile disponibile, indiferent dacă acestea sunt la fel de potrivite.
Regret Aversion
Tendința de a lua decizii mai ales pentru a evita regretul anticipat, uneori evitând orice alegere.
Action Bias
Tendința de a prefera să faci ceva, chiar și atunci când a aștepta sau a nu interveni ar fi o opțiune la fel de bună sau mai bună.
Status Quo Bias
Tendința de a prefera ca lucrurile să rămână cum sunt și de a trata orice schimbare ca pe o posibilă pierdere.
Impact Bias
Tendința de a supraestima cât de intens și cât timp ne vom simți într-un anumit fel după un eveniment viitor, bun sau rău.
Normalcy Bias
Tendința de a subestima probabilitatea sau efectele unei situații neobișnuite, presupunând că lucrurile vor continua ca de obicei.
Omission Bias
Tendința de a judeca efectele negative ale unei acțiuni mai aspru decât efectele similare ale unei inacțiuni.
Optimism Bias
Tendința de a crede că ni se vor întâmpla mai multe lucruri bune și mai puține rele decât altora aflați în situații similare.
Pessimism bias
Tendința de a supraestima probabilitatea ca lucrurile să meargă rău pentru noi.
Present Bias
Tendința de a acorda mai multă greutate costurilor și beneficiilor imediate decât celor din viitor.
Projection Bias
Tendința de a presupune că preferințele și nevoile noastre de acum vor rămâne aceleași și în viitor.
Outcome bias
Tendința de a judeca o decizie după rezultatul ei, nu după cât de bună era în momentul în care a fost luată, cu informațiile de atunci.
Zero Risk Bias
Tendința de a prefera eliminarea completă a unui risc mic în locul unei reduceri mai mari a unui risc mai important.
Ambiguity Effect
Tendința de a prefera opțiunile cu probabilități cunoscute celor ale căror șanse nu le putem estima clar, chiar dacă acestea nu sunt neapărat mai puțin avantajoase.
Mere Exposure Effect
Tendința de a ajunge să preferăm lucrurile, oamenii sau ideile doar pentru că le-am întâlnit de mai multe ori.
Hot Hand Fallacy
Credința că o serie de reușite face o nouă reușită mai probabilă, chiar și acolo unde rezultatele depind în mare parte de întâmplare.
The Sunk Cost Fallacy
Tendința de a continua ceva doar pentru că am investit deja timp, bani sau efort, deși aceste resurse nu mai pot fi recuperate.
Gambler's Fallacy
Credința că un eveniment aleatoriu devine mai probabil sau mai puțin probabil în funcție de ce s-a întâmplat înainte, deși șansele au rămas aceleași.
Take-the-best Heuristic
Strategia de a compara opțiunile după un singur criteriu considerat cel mai important și de a decide de îndată ce acel criteriu face diferența. Poate fi utilă când timpul e scurt, dar lasă deoparte celelalte criterii.
Heuristics
Strategii mentale rapide care ne ajută să decidem cu efort și informații limitate. Sunt adesea utile, dar în anumite situații pot produce erori sistematice.
Illusion of Control
Tendința de a supraestima cât control avem asupra unor rezultate care depind în bună măsură de întâmplare sau de factori externi.
Bounded Rationality
Ideea că deciziile reale se iau cu timp, informații și atenție limitate, așa că oamenii caută adesea o soluție „suficient de bună”, nu una perfectă.
Peak-end Rule
Tendința de a evalua o experiență trecută mai ales după momentul ei cel mai intens și după felul în care s-a încheiat, nu după ansamblul ei.
Restraint Bias
Tendința de a supraestima cât de bine ne putem controla impulsurile, ceea ce ne poate face să ne expunem mai mult tentațiilor.
Choice Overload
Situația în care un număr foarte mare de opțiuni face alegerea mai grea, mai lentă sau mai puțin satisfăcătoare.
Loss Aversion
Tendința ca o pierdere să cântărească emoțional mai mult decât un câștig de aceeași mărime.
Commitment Bias
Tendința de a rămâne consecvent cu deciziile și pozițiile susținute anterior, chiar și când apar dovezi că nu mai sunt potrivite.
Distinction Bias
Tendința de a supraestima diferențele dintre opțiuni atunci când le comparăm una lângă alta, deși în folosirea de zi cu zi diferența poate conta puțin.
Category Size Bias
Tendința de a crede că un rezultat este mai probabil dacă face parte dintr-o categorie mare, chiar dacă șansa lui individuală este aceeași.
AI Literacy Gap
Distanța dintre cât de ușor înveți să folosești un instrument AI și cât de bine înțelegi ce poate face, unde greșește și ce rezultate trebuie verificate.
Empathy Gap
Dificultatea de a anticipa cum ne vom simți sau comporta — noi sau alții — într-o stare emoțională diferită de cea de acum.
Delegation Creep
Procesul prin care, pas cu pas, lăsăm tot mai multe decizii în seama instrumentelor automate, uneori fără să mai observăm unde s-a mutat controlul.
Framing Effect
Tendința ca aceeași informație să ducă la alegeri diferite în funcție de cum este formulată — de exemplu, ca câștig sau ca pierdere.
Recency Effect
Tendința de a reține mai bine ultimele elemente dintr-o listă sau ultimele informații primite.
Ostrich Effect
Tendința de a evita informațiile care ne-ar putea neliniști, chiar și atunci când ne-ar fi utile.
Identifiable Victim Effect
Tendința de a fi mai dispuși să ajutăm o persoană anume, cu nume și poveste, decât un grup mare descris prin cifre.
Planning Fallacy
Tendința de a subestima timpul, costurile sau riscurile unei activități viitoare, chiar și când experiența arată că activități similare au durat mai mult.
Affect Heuristic
Scurtătura prin care impresia afectivă trezită de o opțiune — ne atrage sau ne neliniștește — devine reper pentru evaluarea riscurilor și beneficiilor ei.
Availability Heuristic
Strategia de a estima cât de frecvent sau de probabil este ceva după cât de ușor îți vin în minte exemple.
Social Norms
Regulile, de cele mai multe ori nescrise, despre ce este obișnuit sau acceptat într-un grup. Ne ajută să ne coordonăm și ne influențează comportamentul.
Decision Fatigue
Ideea că, după multe decizii la rând, atenția pentru alegeri poate scădea, iar variantele implicite devin mai tentante.
Rosy Retrospection
Tendința de a ne aminti trecutul mai frumos decât l-am perceput atunci când l-am trăit.
Încearcă un alt cuvânt, verifică ortografia sau caută în indexul alfabetic, care cuprinde toate domeniile.
Denumirile românești marcate în catalog drept formulări de lucru vor fi revizuite; termenul original în engleză apare sub fiecare denumire. Repartizarea pe domenii este editorială și servește navigării.
Alte domenii: Relații și comunicareMuncă și învățareInformații și convingeri