Imaginează-ți că analizezi un curs. Într-un chestionar cu două variante de răspuns, 90 dintre cei 100 de participanți s-au declarat mulțumiți, iar 10 nemulțumiți.
Prima prezentare spune: „90% dintre participanți sunt mulțumiți.”
A doua spune: „Un participant din zece este nemulțumit.”
Ambele descriu aceleași rezultate. Totuși, prima îți poate orienta atenția spre experiențele favorabile, iar a doua spre posibilitatea dezamăgirii.
Înainte să afli ceva nou despre curs, s-ar putea să ai deja o altă impresie despre el.
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul de încadrare apare când formulări diferite ale unor informații echivalente produc evaluări sau preferințe diferite.
În studiile despre alegeri riscante, descrierea rezultatelor ca pierderi sau câștiguri poate schimba atractivitatea unei opțiuni sigure față de una riscantă. Formularea devine astfel relevantă pentru decizie, deși consecințele prezentate rămân echivalente.
În exemplul cursului, poți verifica propria reacție: ce întrebări îți vin după fiecare formulare? Cauți beneficiile în primul caz și motivele nemulțumirii în al doilea?
Unde îl mai poți întâlni
- În prezentarea rezultatelor. „Am realizat 80% din obiectiv” și „Mai avem 20% de realizat” pot orienta discuția diferit.
- În comunicarea unui proiect. Accentul poate cădea pe participanții care au finalizat sau pe cei care au abandonat.
- În descrierea unui produs. Aceleași caracteristici pot fi prezentate prin avantajele oferite sau prin limitele rămase.
- În evaluarea progresului personal. Te poți concentra pe pașii parcurși ori pe distanța până la obiectiv.
Aceste exemple ilustrează schimbări de perspectivă. Pentru a identifica un efect asupra evaluării, trebuie verificat dacă informațiile sunt într-adevăr echivalente.
Ce știm din cercetare
În experimentul clasic al lui Tversky și Kahneman, participanții au ales între programe ipotetice cu rezultate exprimate prin vieți salvate sau pierdute. Preferințele pentru opțiunea sigură și cea riscantă s-au modificat între formulări echivalente.
O meta-analiză realizată de Kühberger, care a inclus 136 de lucrări și aproape 30.000 de participanți, a găsit un efect general mic spre moderat și diferențe importante între metodele folosite. Încadrarea nu produce aceeași reacție în orice sarcină.
Orice formulare diferită înseamnă manipulare?
Formularea poate avea multe scopuri: claritate, concizie sau evidențierea unui aspect relevant. În exemplul cursului, este legitim să întrebi și ce i-a nemulțumit pe cei zece participanți.
Pentru decizie, păstrează însă întregul tablou. O prezentare care omite informații importante ridică și o problemă de incompletitudine.
Ce poți încerca
- Reformulează în ambele sensuri. Ce se câștigă și ce se pierde?
- Păstrează aceeași bază de comparație. Același grup, interval și număr total.
- Scrie consecințele concret. Ce se întâmplă efectiv dacă alegi fiecare variantă?
- Verifică informațiile lipsă. Cum au fost obținute datele și cât de relevante sunt?
- Compară cu obiectivul tău. Ce rezultat contează pentru tine, indiferent de formulare?
O întrebare de luat cu tine
Mi s-a schimbat părerea pentru că am aflat ceva nou sau pentru că aceeași informație a fost prezentată altfel?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul de încadrare
- Termen în engleză
- Framing effect
- Alte domenii
- Bani și cumpărături; Alegeri cotidiene și viitor
- Concepte conexe
- Aversiunea față de pierdere; Ancorarea; Biasul proeminenței