Imaginează-ți că vezi pentru prima dată noua identitate vizuală a unei cafenele. Nu îți spune mare lucru. În următoarele săptămâni, o întâlnești pe stradă, pe pahare și în fotografiile prietenilor.
La un moment dat, începe să îți placă. Nu ai analizat atent culorile și nici nu ai aflat ceva nou despre design. Ai ajuns însă să îl recunoști imediat.
Este o situație în care ar putea contribui efectul simplei expuneri.
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul descrie tendința ca expunerea repetată la un stimul să ducă, în anumite condiții, la o evaluare mai favorabilă a acestuia. Nu este necesar ca fiecare întâlnire să aducă informații noi sau o recompensă.
Robert Zajonc a investigat această relație folosind, printre altele, cuvinte fără sens și simboluri nefamiliare, prezentate cu frecvențe diferite. Familiarizarea prin expunere putea schimba evaluările participanților.
Unde îl mai poți întâlni
- În publicitate: un nume întâlnit repetat poate ajunge să îți fie mai agreabil înainte să compari produsul.
- În gusturile vizuale: un stil care inițial te lasă indiferent poate începe să îți placă după mai multe întâlniri.
- La cumpărături: alegi ambalajul familiar dintre mai multe variante despre care știi puține lucruri.
- În propriile creații: după ce lucrezi mult la o variantă, poate deveni dificil să separi aprecierea designului de obișnuința cu el.
Sunt exemple posibile. Preferințele se pot schimba și pentru că înveți ceva, descoperi detalii sau asociezi obiectul cu experiențe plăcute.
Ce știm din cercetare
O meta-analiză realizată de Montoya și colegii săi a analizat 268 de estimări ale curbelor de răspuns, provenite din 81 de articole. Rezultatele au susținut, în ansamblu, o relație de tip U inversat: aprecierea poate crește prin repetare, fără să continue să crească nelimitat.
Tiparul a depins însă de condițiile expunerii și de tipul stimulilor. De exemplu, rezultatele pentru stimulii vizuali și auditivi nu au fost identice.
Tot ce vedem des ajunge să ne placă?
Nu există această garanție. Repetarea poate deveni obositoare, iar o preferință concretă are adesea mai multe explicații.
Merită și să separăm întrebările pe care ni le punem: „Îmi place?”, „Este de calitate?” și „Este adevărat?” cer evaluări diferite. Familiaritatea singură nu răspunde la toate trei.
Ce poți încerca
- Observă dacă ai aflat ceva nou despre o opțiune sau doar ai întâlnit-o mai des.
- Compară variantele folosind aceleași criterii.
- Oferă unei alternative nefamiliare timp suficient pentru a o putea evalua.
- Când revizuiești ceva creat de tine, ia o pauză înainte de evaluare.
- Acceptă că familiaritatea poate contribui la gusturile tale; verificarea devine mai importantă când decizia are consecințe relevante.
O întrebare de luat cu tine
Ce anume apreciez aici, dincolo de faptul că îmi este familiar?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul simplei expuneri
- Termen în engleză
- Mere exposure effect
- Alte domenii
- Bani și cumpărături; Relații și comunicare; Muncă și învățare
- Concepte conexe
- Efectul adevărului iluzoriu; Euristica familiarității; Biasul de status quo
Surse
- Zajonc, R. B. (1968). Attitudinal effects of mere exposure. Journal of Personality and Social Psychology, 9(2, Pt. 2), 1–27. DOI
- Montoya, R. M., Horton, R. S., Vevea, J. L., Citkowicz, M., & Lauber, E. A. (2017). A re-examination of the mere exposure effect: The influence of repeated exposure on recognition, familiarity, and liking. Psychological Bulletin, 143(5), 459–498. DOI