Întâlnești o afirmație într-o postare. Nu știi dacă este corectă și continui să citești.
Câteva zile mai târziu, o vezi într-un videoclip. Apoi o auzi într-o conversație.
Când apare din nou, reacția ta este diferită: „Da, știu asta.”
În această situație imaginară, familiaritatea a crescut. Dar este posibil ca toate aparițiile să provină din aceeași afirmație neverificată.
Ai întâlnit-o de mai multe ori. Încă nu ai stabilit dacă este adevărată.
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul adevărului iluzoriu descrie tendința de a evalua afirmațiile repetate ca fiind mai adevărate decât afirmațiile noi.
O explicație studiată este ușurința procesării: o afirmație întâlnită anterior poate fi procesată mai ușor, iar această experiență poate influența judecata de adevăr. Fazio și colegii au arătat că influența poate apărea chiar și când persoana dispune de cunoștințe relevante.
În exemplul postării, merită separat sentimentul de recunoaștere de informația despre dovezi: unde ai întâlnit afirmația și pe ce se bazează ea?
Unde îl mai poți întâlni
- În social media. Aceeași idee circulă prin mai multe conturi și formate.
- În conversații. O afirmație frecvent repetată ajunge să fie tratată ca un fapt cunoscut.
- În publicitate. Familiaritatea unui mesaj poate participa la impresia de credibilitate.
- În învățare. Recunoști o explicație și merită să verifici separat dacă este corectă și dacă o înțelegi.
Acestea sunt situații în care repetiția poate conta. Frecvența întâlnirii unei afirmații nu stabilește singură efectul asupra unei persoane.
Ce știm din cercetare
Hasher, Goldstein și Toppino le-au cerut participanților să evalueze afirmații în trei sesiuni, la intervale de două săptămâni. Unele afirmații reapăreau.
Credibilitatea acordată afirmațiilor repetate a crescut atât pentru cele adevărate, cât și pentru cele false.
Fazio și colegii au investigat rolul cunoștințelor. Participanții evaluau, în general, mai corect informațiile cunoscute, dar repetarea putea influența și evaluarea unor afirmații contrazise de ceea ce știau.
Rezultatele arată o posibilă vulnerabilitate, fără să însemne că orice afirmație repetată va fi crezută.
Dacă multe surse spun același lucru, nu este relevant?
Poate fi relevant dacă sursele oferă dovezi independente și verificabile.
În exemplul postării, trei apariții pot însemna trei investigații separate sau trei reluări ale aceleiași surse. Pentru evaluare, această diferență contează mai mult decât simpla numărare a aparițiilor.
Ce poți încerca
- Identifică afirmația exactă. Ce susține, concret?
- Caută sursa inițială. De unde provine informația?
- Verifică dovezile. Ce studiu, document sau observație o susține?
- Examinează independența surselor. Aduc informații noi sau se citează reciproc?
- Separă recunoașterea de verificare. „Am mai auzit” este un motiv să cauți originea, nu o confirmare suficientă.
O întrebare de luat cu tine
Mi se pare adevărat pentru că am verificat dovezile sau pentru că îmi este deja familiar?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul adevărului iluzoriu
- Termen în engleză
- Illusory truth effect
- Alte domenii
- Muncă și învățare; Bani și cumpărături
- Concepte conexe
- Efectul simplei expuneri; Confuzia sursei; Biasul de confirmare
Surse
- Hasher, L., Goldstein, D., & Toppino, T. (1977). Frequency and the conference of referential validity. Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior, 16(1), 107–112. Articol
- Fazio, L. K., Brashier, N. M., Payne, B. K., & Marsh, E. J. (2015). Knowledge does not protect against illusory truth. Journal of Experimental Psychology: General, 144(5), 993–1002. Articol