Imaginează-ți că ai de ales între două cursuri. Unul este mai practic, celălalt explorează un subiect care te atrage de mult.
Ai comparat programele și costurile. Totuși, continui să cauți păreri: „Dacă îl aleg pe primul și celălalt era mai potrivit?”
În apropierea termenului de înscriere, întrebarea se schimbă: „Dacă nu mă înscriu acum și pierd ocazia?”
Aceeași teamă te împinge întâi să amâni, apoi să te grăbești.
Ce se întâmplă în mintea ta
Regretul implică o comparație cu alternativa: îți imaginezi că situația ar fi fost mai bună dacă ai fi ales altfel. Aversiunea față de regret apare când dorința de a evita această emoție anticipată influențează decizia prezentă.
Cercetarea arată că anticiparea regretului poate favoriza atât alegeri prudente, cât și alegeri riscante, în funcție de situație.
Contează și ce crezi că vei afla după alegere. Dacă te aștepți să vezi rezultatul variantei refuzate, comparația viitoare poate deveni o parte importantă a deciziei.
Unde o mai poți întâlni
- La cumpărături: cumperi repede, imaginându-ți cât te-ar deranja să ratezi oferta.
- În carieră: rămâi într-un rol familiar de teamă să nu regreți schimbarea.
- În planurile personale: accepți prea multe invitații ca să nu îți pară rău că ai lipsit.
- În alegeri mici: compari mult timp variante asemănătoare, căutând siguranța că nu vei prefera ulterior altceva.
Aceste exemple pot avea și alte explicații. Întrebarea utilă este ce rol joacă regretul anticipat în alegerea concretă.
Ce știm din cercetare
În trei experimente cu alegeri între opțiuni riscante, Zeelenberg și colaboratorii au modificat informațiile pe care participanții se așteptau să le primească ulterior despre rezultate.
Participanții au avut tendința să aleagă opțiuni care reduceau regretul anticipat. În funcție de informațiile așteptate, acest lucru putea favoriza o variantă mai sigură sau una mai riscantă. Așadar, evitarea regretului nu poate fi echivalată pur și simplu cu evitarea riscului.
Este greșit să te gândești la posibile regrete?
Poți folosi întrebarea pentru a clarifica ce contează pentru tine. De exemplu: „Mi-ar părea rău că am cheltuit acești bani sau că am renunțat la o experiență importantă?”
Devine mai puțin folositoare când ceri deciziei o garanție imposibilă: să nu existe niciun scenariu în care altă variantă ar fi ieșit mai bine.
Ce poți încerca
- Compară regretele în ambele direcții. Ce te-ar putea nemulțumi dacă acționezi? Dar dacă amâni?
- Scrie criteriile înaintea scenariilor. Ce trebuie să îndeplinească o alegere potrivită pentru tine?
- Stabilește un termen de decizie. Lasă timp pentru informațiile relevante, apoi decide cu ce ai.
- Păstrează motivele alegerii. Ulterior, verifică dacă raționamentul a fost rezonabil cu informațiile disponibile atunci.
O întrebare de luat cu tine
Ce aș alege dacă aș accepta că și o decizie bine gândită poate aduce unele regrete?
Denumire și contexte
- Concept
- Aversiunea față de regret
- Termen în engleză
- Regret aversion
- Alte domenii
- Bani și cumpărături; Muncă și învățare; Imaginea despre mine
- Concepte conexe
- Aversiunea față de pierdere; Biasul de status quo; Biasul omisiunii
Surse
- Zeelenberg, M., Beattie, J., van der Pligt, J. și de Vries, N. K. (1996). Consequences of regret aversion: Effects of expected feedback on risky decision making. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 65(2), 148–158. Text integral.
- Zeelenberg, M. (1999). Anticipated regret, expected feedback and behavioral decision making. Journal of Behavioral Decision Making, 12(2), 93–106. Articol.