Imaginează-ți că pregătești un proiect nou. Ai citit despre dificultățile întâlnite de alții: lansări amânate, interes redus și muncă suplimentară.
Le consideri riscuri reale. Totuși, când te gândești la proiectul tău, ele par mult mai puțin probabile: „Eu sunt motivat și am o idee bună”.
Poate ai avantaje relevante. Întrebarea este cât de mult susțin ele diferența dintre prognoza ta și rezultatele oamenilor aflați în situații comparabile.
Ce se întâmplă în mintea ta
Biasul optimismului privește așteptările favorabile insuficient susținute despre viitor. Poate însemna subestimarea unui risc personal sau supraestimarea șanselor unui rezultat dorit.
Cercetătorii disting între optimismul nerealist raportat la un reper obiectiv și optimismul comparativ, în care ne evaluăm perspectivele prea favorabil față de ale altora. Cele două forme cer metode diferite de verificare.
Faptul că ești mai optimist decât cineva nu arată, singur, că ai un bias. Persoana respectivă poate fi prea pesimistă, iar tu poți avea informații sau avantaje reale.
Unde îl mai poți întâlni
- În proiecte: te aștepți să depășești dificultățile mai ușor decât persoane cu resurse similare.
- În relații: consideri improbabile anumite probleme pentru propriul cuplu, fără să discuți cum le-ați gestiona.
- În învățare: estimezi rezultate foarte bune înainte să verifici nivelul actual printr-o sarcină relevantă.
- În pregătirea pentru incidente: recunoști riscul în general, dar îți imaginezi că situația ta este protejată fără motive concrete.
Aceste exemple devin relevante când diferența de așteptări depășește ceea ce susțin dovezile.
Ce știm din cercetare
Studiul clasic al lui Weinstein din 1980 a examinat estimările studenților despre propriile șanse de a trăi diverse evenimente, comparativ cu șansele colegilor. În ansamblu, participanții își evaluau perspectivele mai favorabil pentru evenimente pozitive și mai puțin favorabil pentru evenimente negative.
Analiza lui Shepperd și a colegilor săi subliniază însă dificultățile de măsurare. O diferență favorabilă față de „persoana medie” nu dovedește automat o eroare individuală. Contează grupul de comparație, caracteristicile evenimentului și reperul folosit pentru verificare.
Poți păstra optimismul și să evaluezi realist?
Poți spera la un rezultat bun și, în același timp, să pregătești o alternativă. Speranța exprimă ceea ce îți dorești; o estimare încearcă să descrie ce este probabil.
Pentru o decizie concretă, sunt utile motivele verificabile: pregătirea, resursele, rezultatele anterioare și condițiile situației. Încrederea poate fi revizuită când apar informații noi.
Ce poți încerca
- Caută rezultate ale unor situații suficient de asemănătoare.
- Precizează ce avantaje te diferențiază și cât contează ele.
- Construiește un scenariu favorabil și unul dificil.
- Identifică semnale timpurii că estimarea trebuie schimbată.
- Pregătește o variantă de rezervă, chiar dacă te aștepți la succes.
O întrebare de luat cu tine
Ce dovezi susțin că șansele mele sunt mai bune decât ale unei persoane aflate într-o situație comparabilă?
Denumire și contexte
- Concept
- Biasul optimismului
- Termeni în engleză
- Optimism bias; Unrealistic optimism
- Alte domenii
- Imaginea despre mine; Muncă și învățare; Relații și comunicare
- Concepte conexe
- Iluzia controlului; Eroarea planificării; Supraîncrederea
Surse
- Weinstein, N. D. (1980). Unrealistic optimism about future life events. Journal of Personality and Social Psychology, 39(5), 806–820. DOI
- Shepperd, J. A., Klein, W. M. P., Waters, E. A., & Weinstein, N. D. (2013). Taking stock of unrealistic optimism. Perspectives on Psychological Science, 8(4), 395–411. DOI