Imaginează-ți că participi la un interviu de angajare. Candidatul vorbește clar, este relaxat și creează repede o atmosferă plăcută.
După întâlnire, notezi că pare organizat, atent la detalii și capabil să gestioneze situații dificile.
Apoi revii la notițe. Pentru unele dintre aceste concluzii nu ai exemple. Nu ai discutat despre termene, nu ai văzut o probă de lucru și nu ai explorat cum gestionează greșelile.
Ai observat o abilitate reală de comunicare. Pe baza ei ai completat însă și alte rubrici.
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul de halo apare când o impresie generală influențează evaluările unor caracteristici particulare.
În descrierea timpurie a fenomenului, Thorndike observa că evaluările unor calități distincte păreau colorate de aprecierea persoanei în ansamblu.
În exemplul interviului, poți verifica separat fiecare concluzie: ce ai aflat despre comunicare, ce ai aflat despre organizare și pentru ce aspecte încă nu ai informații?
O impresie favorabilă poate fi un început de cunoaștere. Pentru fiecare afirmație suplimentară, merită căutată dovada relevantă.
Unde îl mai poți întâlni
- La evaluarea colegilor. O persoană agreabilă primește aprecieri bune și la capitole insuficient observate.
- În alegerea unui colaborator. O prezentare convingătoare este tratată ca dovadă a calității tuturor serviciilor.
- În relații. O calitate pe care o admiri te face să presupui și alte calități.
- În evaluarea unei persoane cunoscute public. Succesul într-un domeniu îți influențează aprecierea competenței sale în altul.
Aceste exemple invită la verificarea legăturii dintre impresie și concluzie. Calitățile pot exista împreună, dar acest lucru trebuie stabilit.
Ce știm din cercetare
Nisbett și Wilson le-au prezentat studenților înregistrări ale aceluiași profesor. Într-o versiune, acesta avea o atitudine caldă și prietenoasă; în cealaltă, una rece și distantă.
Participanții evaluau diferit inclusiv aspectul fizic, gesturile și accentul profesorului. De asemenea, nu recunoșteau în mod corespunzător influența impresiei generale asupra acestor evaluări.
Experimentul susține posibilitatea unei astfel de influențe, fără să stabilească faptul că orice apreciere favorabilă este distorsionată.
Dar o persoană poate avea mai multe calități reale
Desigur. Un bun comunicator poate fi și organizat, competent sau atent. Efectul de halo nu cere să presupui contrariul unei impresii bune.
În exemplul candidatului, poți păstra aprecierea despre comunicare și poți marca celelalte aspecte drept întrebări deschise. Apoi alegi cum să le verifici.
Ce poți încerca
- Stabilește criterii distincte. Ce anume trebuie evaluat?
- Atașează exemple fiecărei concluzii. Ce comportament susține aprecierea?
- Folosește aceleași întrebări relevante. Mai ales când compari candidați sau colaboratori.
- Păstrează opțiunea „nu știu încă”. O rubrică necompletată poate fi mai corectă decât o presupunere.
- Verifică transferul între domenii. Ce legătură are calitatea observată cu cea pe care o deduci?
O întrebare de luat cu tine
Ce am observat concret și ce am adăugat pentru că această persoană mi-a făcut o impresie bună?
Denumire și contexte
- Concept
- Efectul de halo
- Termen în engleză
- Halo effect
- Alte domenii
- Muncă și învățare; Informații și convingeri
- Concepte conexe
- Biasul autorității; Biasul de confirmare; Eroarea fundamentală de atribuire