Completezi un scurt test online și primești un „portret al personalității tale”:
„Te bucuri când eforturile tale sunt observate. Unele experiențe te-au făcut mai atent cui îi acorzi încredere. Ai planuri importante pe care încă nu ai reușit să le începi.”
Te oprești la fiecare propoziție. Îți amintești un proiect nerecunoscut, o dezamăgire și ceva ce tot amâni.
„Exact! Chiar mă descrie.”
Dar câți alți oameni ar putea găsi exemple asemănătoare în propria viață?
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul Barnum descrie tendința de a accepta afirmații generale sau vagi ca fiind descrieri precise și individualizate ale propriei personalități. Este cunoscut și ca efectul Forer.
Formulările ample lasă loc multor interpretări. Când citești „unele experiențe te-au făcut mai atent”, tu poți completa propoziția cu o întâmplare concretă. Alt cititor o poate completa cu una complet diferită.
Descrierea pare astfel personalizată, deși detaliul personal a fost adăugat de cititor.
Faptul că o afirmație ți se potrivește nu arată, singur, cât de bine te diferențiază de ceilalți. Această distincție stă în centrul demonstrației clasice a lui Forer despre validarea personală.
Unde îl mai poți întâlni
Citești un horoscop care spune că traversezi o perioadă de schimbare. Îl legi imediat de o decizie recentă, fără să te întrebi câte situații diferite poate acoperi formularea.
Un test de divertisment îți oferă un rezultat despre sensibilitate, potențial și nevoia de echilibru. Îl consideri o analiză aprofundată, deși nu știi cum au fost folosite răspunsurile tale.
Sau o descriere a unui „tip de personalitate” combină calități atrăgătoare cu dificultăți comune. Recunoști câteva aspecte și începi să accepți întregul portret.
Acestea sunt exemple ilustrative. Un text general poate oferi un punct de reflecție, fără să constituie o evaluare individuală.
Înseamnă că descrierea este falsă?
Nu neapărat. Poate conține lucruri adevărate despre tine, dar adevărate și despre foarte mulți alți oameni.
Întrebarea este ce justifică prezentarea ei ca fiind specifică persoanei tale.
„Ai trecut prin momente dificile” poate fi adevărat. Totuși, această potrivire nu dovedește că autorul îți cunoaște istoria sau că metoda folosită poate evalua corect personalitatea.
Nici recunoașterea într-un rezultat nu validează singură testul care l-a produs.
Ce știm din cercetare
În demonstrația publicată în 1949, Bertram Forer le-a oferit studenților aceeași descriere de personalitate, prezentată ca rezultat individual al unui test. Studenții au apreciat-o, în general, ca fiind foarte potrivită pentru ei.
O analiză ulterioară a literaturii a arătat că acceptarea unor asemenea profiluri depinde de mai mulți factori, inclusiv de cât de relevante și favorabile sunt percepute descrierile. Efectul nu apare identic la orice persoană și în orice context.
Ce poți încerca
- Întreabă-te cui i s-ar mai potrivi. Ar putea mai mulți cunoscuți să se recunoască în aceeași propoziție?
- Caută precizia. Ce spune concret descrierea despre comportament, context și frecvență?
- Observă ce ai completat tu. Întâmplarea personală apărea în text sau ai adăugat-o pentru a-i da sens?
- Verifică și nepotrivirile. Ce afirmații nu te descriu sau se potrivesc doar în anumite situații?
- Examinează metoda. Ce informații au fost folosite și ce dovezi susțin interpretarea rezultatului?
Aceste întrebări te pot ajuta să deosebești un text în care te regăsești de o evaluare care oferă informații specifice despre tine.
O întrebare de luat cu tine
„Mă descrie în mod particular sau îmi este ușor să mă regăsesc într-o formulare generală?”
Denumire și contexte
- Denumire în psihologie
- Efectul Barnum (Efectul Forer)
- Termen în engleză
- Barnum effect / Forer effect
- Îl mai întâlnești în
- informații și convingeri, relații și comunicare.
- Concepte înrudite
- Biasul de confirmare; Biasul autorității.
Surse
- Forer, B. R. (1949). The fallacy of personal validation: A classroom demonstration of gullibility. Journal of Abnormal and Social Psychology, 44(1), 118–123.
- Dickson, D. H. & Kelly, I. W. (1985). The “Barnum Effect” in personality assessment: A review of the literature. Psychological Reports, 57(2), 367–382.