Imaginează-ți că cineva te întreabă dacă știi cum funcționează un fermoar.
Răspunzi că da. Îl folosești zilnic și ai văzut de multe ori cum se închid cele două șiruri de dinți.
Apoi vine întrebarea: „Ce face exact cursorul? Cum reușește să unească dinții și de ce nu se desprind imediat?”
Începi explicația, dar descoperi că îți lipsesc câțiva pași. Știi să folosești obiectul și recunoști ce se întâmplă. Înțelegerea mecanismului este mai puțin detaliată decât părea.
Ce se întâmplă în mintea ta
Iluzia profunzimii explicative apare când estimarea propriei înțelegeri depășește nivelul explicației pe care o poți construi.
Rozenblit și Keil au investigat această diferență cerând participanților să își evalueze înțelegerea, apoi să ofere explicații detaliate. Încercarea de a explica îi determina frecvent să își revizuiască evaluarea în jos.
Pentru o verificare personală, poți urmări unde treci de la un pas explicat la o formulare vagă precum „și apoi sistemul face restul”.
Unde o mai poți întâlni
- În folosirea tehnologiei: știi ce face o funcție, dar nu poți explica procesul prin care produce rezultatul.
- La învățare: o explicație citită pare clară, însă devine greu de reconstruit fără text.
- În discuții despre politici publice: ai o opinie fermă, dar îți este dificil să descrii pașii prin care măsura ar produce efectul anticipat.
- În organizarea muncii: propui o soluție fără să fi clarificat cum ar funcționa fiecare etapă.
Sunt exemple ipotetice, nu teste ale inteligenței sau competenței generale.
Ce știm din cercetare
În studiile din 2002, Rozenblit și Keil au observat o discrepanță între încrederea inițială și evaluarea făcută după încercarea de a explica mecanisme. Efectul era mai pronunțat pentru cunoașterea explicativă decât pentru unele dintre celelalte tipuri de cunoaștere studiate.
Fernbach și colaboratorii au investigat ulterior politici publice. În experimentele lor, solicitarea unei explicații despre funcționarea măsurilor reducea înțelegerea autoevaluată și modera unele atitudini. Enumerarea motivelor pentru preferințe nu producea aceleași rezultate.
Trebuie să poți explica totul în detaliu?
Nu ai nevoie să cunoști fiecare componentă a unui obiect pentru a-l utiliza bine.
Nivelul de înțelegere necesar depinde de sarcină. Pentru a folosi o aplicație poate fi suficient să îi cunoști comenzile. Pentru a-i evalua limitele sau a o recomanda într-un context important, pot fi necesare informații suplimentare.
Ce poți încerca
- Explică în pași. Ce se întâmplă întâi și ce produce pasul următor?
- Marchează golurile. Scrie unde ai nevoie de informații, în loc să completezi cu presupuneri.
- Folosește un exemplu concret. Poți urmări întregul proces într-un caz particular?
- Verifică explicația într-o sursă bună, apoi reconstruiește-o cu propriile cuvinte.
O întrebare de luat cu tine
Pot explica legăturile dintre pași sau doar recunosc o explicație când o aud?
Denumire și contexte
- Concept
- Iluzia profunzimii explicative
- Termen în engleză
- Illusion of explanatory depth
- Alte domenii
- Informații și convingeri; Muncă și învățare
- Concepte conexe
- Supraîncrederea; Familiaritatea; Iluzia cunoașterii
Surse
- Rozenblit, L. și Keil, F. (2002). The misunderstood limits of folk science: An illusion of explanatory depth. Cognitive Science, 26(5), 521–562. Articol.
- Fernbach, P. M., Rogers, T., Fox, C. R. și Sloman, S. A. (2013). Political extremism is supported by an illusion of understanding. Psychological Science, 24(6), 939–946. Articol.