Ai un coleg cu care nu prea rezonezi. Nu v-ați certat, dar ți se pare distant și preferi să păstrați discuțiile strict profesionale.
Într-o zi, îți cere să-i arăți cum ai organizat un tabel. Ai câteva minute și accepți.
Îi explici, lucrați puțin împreună, iar el îți mulțumește. La următoarea întâlnire, observi că îl saluți cu mai multă căldură.
„Poate că nu este chiar atât de neplăcut.”
Este posibil ca ajutorul oferit să fi contribuit la schimbarea impresiei tale?
Ce se întâmplă în mintea ta
Efectul Benjamin Franklin descrie posibilitatea ca simpatia față de o persoană să crească după ce îi facem o favoare, inclusiv atunci când atitudinea inițială era neutră sau nefavorabilă.
O explicație clasică pornește de la disonanța cognitivă: nepotrivirea dintre „nu îmi place prea mult această persoană” și „am ales să o ajut” poate fi redusă printr-o atitudine mai favorabilă. Aceasta este o explicație propusă, nu mecanismul demonstrat pentru orice asemenea interacțiune.
În exemplul colegului, gestul oferă și o ocazie de a interacționa altfel decât de obicei. Scena ilustrează o posibilitate; singură, nu ne permite să stabilim de ce s-a schimbat simpatia.
Unde îl mai poți întâlni
Un vecin cu care ai schimbat până acum doar saluturi îți cere să-i împrumuți pentru câteva minute o unealtă. După această interacțiune, îți este mai ușor să începi o conversație cu el.
La un curs, ajuți o persoană să înțeleagă o cerință. Ulterior, observi că îți dorești să colaborați din nou, deși înainte nu aveai o preferință clară.
Sau oferi unui cunoscut feedback pentru un proiect și constați că îl privești cu mai mult interes și bunăvoință.
Acestea sunt exemple ilustrative. Nu orice creștere a simpatiei după o interacțiune poate fi atribuită acestui efect.
Este suficient să cerem o favoare ca să fim plăcuți?
Nu. O cerere poate fi primită cu deschidere, dar poate produce și disconfort sau iritare. Contează relația, natura ajutorului și posibilitatea persoanei de a răspunde.
Studiul descris mai jos a folosit o sarcină cu un cost redus de timp și efort. Rezultatele sale nu justifică presupunerea că solicitările mari, repetate sau împovărătoare vor produce apropiere.
În exemplul colegului, ai acceptat un ajutor concret pe care îl puteai oferi. O relație mai caldă rămâne o posibilitate, nu o obligație sau un rezultat garantat.
Ce știm din cercetare
Într-un experiment publicat de Yu Niiya, participanții din Japonia și Statele Unite au raportat o creștere a simpatiei față de persoana care le ceruse direct ajutorul la un puzzle. Creșterea nu a apărut în aceeași manieră când ajutorul fusese solicitat de experimentator pentru acea persoană.
Rezultatul sugerează că poate conta și mesajul relațional transmis de cerere, nu doar actul de a ajuta.
Ce poți încerca
- Observă schimbările de atitudine. Cum priveai persoana înainte de interacțiune și cum o privești după?
- Identifică ce ai aflat nou. S-a schimbat ceva prin ajutorul oferit, prin conversație sau prin comportamentul observat?
- Cere ajutor concret când ai nevoie. Explică solicitarea și lasă loc unui refuz.
- Alege ce poți oferi. Poți ajuta fără să depășești timpul și energia pe care ești dispus să le aloci.
- Lasă relația să evolueze. Un gest poate deschide o conversație; apropierea se construiește și prin interacțiunile următoare.
Acest efect poate descrie o schimbare favorabilă într-o relație. Nu este, prin definiție, o eroare care trebuie eliminată.
O întrebare de luat cu tine
„Cum a influențat gestul meu felul în care privesc această persoană?”
Denumire și contexte
- Denumire folosită în ghid
- Efectul Benjamin Franklin
- Termen în engleză
- Benjamin Franklin effect / Ben Franklin effect
- Îl mai întâlnești în
- muncă și învățare, imaginea despre mine.
- Concepte înrudite
- Disonanța cognitivă; Efectul simplei expuneri.
Surse
- Jecker, J. & Landy, D. (1969). Liking a person as a function of doing him a favour. Human Relations, 22(4), 371–378.
- Niiya, Y. (2016). Does a favor request increase liking toward the requester?. The Journal of Social Psychology, 156(2), 211–221.